Chirurgia bariatrica

Există mai multe tipuri de chirurgie bariatrica. Chirurgia bariatrica reprezinta totalitatea procedurilor de  reducere a dimensiunilor stomacului. Reducerea dimensiunilor stomacului creează o senzație de sațietate sau de plenitudine a stomacului. Acest lucru permite scaderea limitei de nutritie. Unele operații de bypass gastric sunt concepute pentru a trece alimentele printr-o parte mai mică a intestinului, astfel încât sa fie absorbite mai putine calorii.
Aceste proceduri, atunci când sunt coroborate cu o dieta bariatrica recomandata de doctor, permit in cele mai mutle cazuri pierderi de mai mult de jumătate din excesul de greutate al pacientilor. Candidații sunt de obicei oameni cu obezitate moderata si severa, sau care sufera de boali legate de obezitate, cum ar fi diabetul zaharat, hipertensiune arteriala sau apnee de somn.
Toate interventile chirurgicale bariatrice prezinta un risc de efecte secundare. În timpul perioadei de pierdere în greutate (primele sase luni), o proportie semnificativa de pacienti vor avea modificari ale dispozitiei si vor suferi de dureri ale corpului, se vor simți obositi intr-un mod asemănător cu gripa, vor suferi de frig, vor avea pielea uscata iar parul le poate cade.
Cele mai frecvente efecte secundare pe termen lung sunt deficiente de vitamine si malnutritia, mai ales deficiențe de fier, vitamina B12, vitamina D si acid folic.
Complicatii mai rare includ hipoglicemia, deshidratarea, calculi biliari, pietre la rinichi și ulcere gastrice sangerande.
Unii din pacientii care apeleaza la operatii de by-pass gastric pot dezvolta “sindromul dumping”: alimente se misca prea repede prin intestine, ceea ce duce la greață și vărsături, diaree, amețeli și transpirații.

Bandajare gastrica

Asociatia Romana de Endocrinologie arata ca o treime dintre romani sunt obezi (3,5 milioane!) si 64% sunt supraponderali. Romania pe locul 3 in Europa in clasamentul incidentei obezitatii (dupa Serbia si Grecia), cu peste 30% dintre femei si 20% dintre barbati cu BMI >30 kg/mp.

Mancarea de primavara – postul pastelui

Pastele este un moment important in viata oamenilor, nu numai d.p.d.v. spiritual, ci si nutritional. Organismul nostru are o anumita frecventa dupa  care functioneaza pe termen lung, frecventa setata de factori meteorologici (anotimpuri, sezoane) dar si de evenimentele sezoniere din viata noastra: pastele, craciunul, zilele onomastice. Este important sa stim si sa reactionam in concordanta cu acest fapt. Excesul de hrana (sau de zile de post), excesul de alcool si alimente uscate (conservate) pot agrava conditia celor care sufera de hemoroizi.

Pentru data la care ne aflam, in postul pastelui, sunt recomandate mancaruri realizate dintr-o combinatie cat mai mare de fructe si legume. Este important sa incercam din cand in cand alimente mai putin utilizate in bucataria romaneasca, precum avocado sau naut. Putem cauta la piata, pe langa rosile, ceapa si castravetii comuni, migdale crude, seminţe de floarea soarelui crude, seminţe de dovleac crude sau curmale.

mancare-de-post

In mod aditional, se recomanda si alte alimente precum:

  • fulgi de ovăz
  • biscuiţi integrali “crackers”
  • fulgi de porumb
  • pâine integrala
  • batoane din fructe uscate, cereale integrale şi nuci

Tratarea mancarimii cauzate de hemoroizi

Hemoroizii sunt inflamatii ale venelor anorectale. Aceasta este definitia oferita de majoritatea tratatelor de medicina interna din intreaga lume. Definitia in sine este corecta, completa si usor de inteles. Totusi, ea este relativ putin semnificativa pentru un pacient care sufera de boala hemoroidala. Suferindul prezinta anumite manifestari fizice care, pentru el, definesc cu certitudine aceasta afectiune, definitie aflata foarte departe de cea strict stiintifica, clinica, oferita de manualele de medicina. Printre cele mai cunoscute si comune simptome ale bolii hemoroidale se numara durerea intensa, ascutita, intermitenta, de durata medie, dar si sangerarea usoara, in cazurile in care pacientul sufera de o fisurare minora a venelor anorectale inflamate, sau o sangerare abundenta atunci cand una dintre venele inflamate s-a rupt pe intreaga sa lungime. Durerea si sangerarea sunt considerate simptome principale si, de cele mai multe ori, sunt cele care indica aparitia bolii hemoroidale. Este bine de stiut ca exista si simptome secundare, derivate din cele principale. Astfel, acestea din urma sunt pruritul anal, formarea de cicatrici foarte groase si inflamatiile secundare. Infectiile ce apar in urma lipsei de tratament corespunzator a hemoroizilor nu sunt considerate simptome secundare, ci evolutii negative ale bolii hemoroidale.

Simptomele secundare sunt, de cele mai multe ori, complet ignorate de pacienti si observate doar de medicul curant. Totusi, pruritul anal poate provoca foarte multe probleme suferinzilor, atat de natura fiziologica, cat si psihologica. O data cu aparitia pruritului, persoana in cauza devine din ce in ce mai stresata, mai incordata, putand sa ajunga pana la a suferi adevarate caderi nervoase. Fizic, efectele pruritului anal permanent sunt urmatoarele: inflamatiile secundare, sangerarea superficiala, infectiile datorate contactului des dintre mainile pacientului si zona afectata si modificarea structurii epidermei care acopera anusul si portiunea inferioara a rectului. Practic, pacientului i se recomanda sa nu atinga zona pruriginoasa, dar realitatea este complet diferita. Suferinzii sustin ca iritatia si pruritul sunt atat de intense incat instinctul de a ameliora simptomele prin scarpinare este mai important decat motivele medicale pentru care aceasta actiune este interzisa.

mancarimi-anale

La un anumit moment in evolutia bolii hemoroidale, tratamentul pruritului devine cel mai important element al terapiei antihemoroidale, acesta fiind singurul simptom care nu a disparut o data cu ameliorarea tuturor celorlalte manifestari fizice. Prin urmare, terapia antipruriginoasa este compusa din aplicarea de comprese imbibate cu infuzii, macerate si decocturi obtinute din plante cu proprietati de reducere a senzatiei de mancarime, dar si din administrarea de substante medicamentoase cu rol antiinflamator, cum sunt corticosteroizii, incorporate in unguente, in creme si, mai rar, in comprimate si capsule. Cele mai folosite plante medicinale sunt musetelul, teiul, coada calului, coada soricelului si vita de vie. Se prefera utilizarea florilor uscate de musetel, culese primavara tarziu, atunci cand cantitatea de uleiuri volatile este maxima si cantitatea de substante auxiliare este minima. Florile sunt uscate natural, prin expunere la soare si la vant, timp de aproximativ o saptamana. Apoi, se preia o cantitate corespunzatoare de flori de musetel, se adauga peste apa fierbinte, dar nu clocotita, si se lasa in contact timp de jumatate de ora. O data cu racirea infuziei respective, se filtreaza lichidul prin tifon sau prin vata si se aplica, cu ajutorul unei comprese, pe zona afectata. Dupa aproximativ o ora, pruritul ar trebui sa scada in intensitate. Toate celelalte plante medicinale se folosesc in mod asemanator. Pentru a preveni orice micsorare a efectului terapeutic, este indicat ca pacientul sa foloseasca plante din culturi selectionate de profesionisti.

In cazul in care pacientul prefera utilizarea medicatiei clasice, trebuie stiut un lucru despre corticosteroizi: sunt foarte eficienti in scaderea inflamatiei si in calmarea pruritului, dar pot fi folositi doar pe perioade scurte de timp, deoarece produc tahifilaxie. In general, corticosteroizii sunt prescrisi de catre medicul specialist doar in cazuri foarte grave, care nu raspund la tratamentul clasic, cu plante medicinale.

Hemoroizi sau fisuri anale?

Exista doua afectiuni ale tractului digestiv inferior care prezinta simptome foarte asemanatoare: durere intensa, aparuta imediat dupa procesul de defecare, prurit anal, sangerari usoare si inflamatie a zonei anorectale. Este vorba, de obicei, despre un pacient care se afla in plina criza hemoroidala sau despre un pacient care a manifestat, pentru prima data, simptomele specifice fisurilor anale. Care este diferenta reala intre hemoroizi si fisurile anale? Raspunsul este simplu: boala hemoroidala este o afectiune specifica sistemului venos inferior, respectiv a sistemului digestiv in ansamblu, pe cand fisurile anale sunt considerate a fi probleme de sanatate strict locale, cauzate de imperfectiuni deja existente in structura musculara a canalului rectal sau datorate unor infectii masive, tratate necorespunzator, care a lasat sechele in zona afectata. Desi simptomatologia initiala este identica, un medic curant care adreseaza pacientului intrebarile corecte si complete poate sa obtina un diagnostic chiar si fara efectuarea unui examen fizic.

De obicei, pacientii nu doresc examenul fizic deoarece implica introducerea unei camere in canalul rectal sau un tuseu rectal, ceea ce poate fi traumatizant pentru anumite persoane. Fisurile anale sunt, de cele mai multe ori, aparute fara nici o legatura directa cu boala hemoroidala, ceea ce inseamna ca daca suferindul nu a prezentat niciodata dureri in zona canalului rectal sau constipatie cronica, problemele sale nou aparute sunt datorate, in mod cert, unei fisuri anale. Procesul de diagnostic devine mult mai complicat in momentul in care persoana in cauza a trecut prin multiple crize hemoroidale, deoarece acestea pot masca fisurarea muschilor care formeaza canalul rectal.

afectiuni-anale

Ce reprezinta, de fapt, fisurile anale? Definitia oferita de tratatele de medicina interna din intreaga lume este urmatoarea: fisurile anale sunt canalicule de diametru foarte mic si de dimensiuni relative, putand sa aiba intre doi centimetri si douazeci de centimetri. In mod evident, cele mai mari fisuri anale au o structura labirintica, care se pot extinde in intreaga suprafata a canalului rectal, conducand la scaderea rezistentei muschilor rectali si la slabirea reflexului de defecatie. Din pacate, o data ce acest reflex este micsorat, sansele ca el sa se refaca sunt relativ scazute. Prin urmare, este bine ca pacientul sa fie informat asupra acestei posibilitati si sa se asigure ca nu ajunge la medic atunci cand reflexul de defecatie dispare in intregime. Totusi, cazurile in care acest lucru se intampla sunt rare, tocmai deoarece procesul este foarte lent, iar fisurile anale de dimensiuni mari se formeaza de-a lungul a zeci de ani si doar daca sunt netratate pe parcursul intregii perioade de timp. Acest efect pe care fisurile anale il pot avea asupra muschilor rectali este una dintre diferentele majore intre hemoroizi si fisuri anale, deoarece oricat de complicati ar fi hemoroizii, ei nu afecteaza cu adevarat procesul fizic al eliminarii bolului fecal din organism. Singurul motiv pentru care activitatea fiziologica a unui pacient care sufera de hemoroizi este afectata este durerea intensa pe care acesta o resimte atunci cand contracta si relaxeaza canalul rectal.

Tratamentul celor doua afectiuni, hemoroizii si fisurile anale, este foarte diferit, cel putin in teorie. In realitate, cele doua tipuri de terapie au cateva lucruri in comun. In primul rand, este bine de stiut ca nici una dintre cele doua afectiuni nu poate fi vindecata. Problema poate sa dispara o perioada de timp, intensitatea simptomelor poate sa scada, dar tratamentul ramane, in continuare, doar simptomatic. S-a descoperit ca exista pacienti care nu au manifestat simptome decat o singura data in viata, dar care nu si-au recuperat niciodata functionarea deplina a tractului digestiv. Trebuie mentionat ca tratamentul nu trebuie sa fie intrerupt o data cu disparitia simptomelor initiale, deoarece atat boala hemoroidala, cat si fisurile anale se retrag la interactia cu medicatia corespunzatoare, dar reapar atunci cand substantele active nu isi mai fac efectul.

Hemoroizii si jobul

Ultimii douazeci de ani au adus nu doar o evolutie certa a tehnicilor de tratament antihemoroidal, dar au si ridicat o serie de probleme pe care nimeni nu le avusese in vedere pana in acest moment. Practic, este vorba despre influenta anumitor factori externi asupra evolutiei bolii hemoroidale si, mai ales, asupra aparitiei crizelor hemoroidale in anumite momente din viata unui pacient. Printre cei mai importanti factori externi mentionati mai sus se numara alimentatia, stresul, sedentarismul si sexul. Daca alimentatia poate fi modificata, iar sedentarismul poate fi inlaturat cu ajutorul exercitiilor fizice regulate si viata sexuala poate fi modulata astfel incat sa nu conduca la aparitia crizelor hemoroidale, stresul nu pare a fi susceptibil la modificarile clasice recomandate de specialisti, deoarece este produse, de cele mai multe ori, de jobul pacientului. In afara de o schimbare a locului de munca, lucru ce nu este exact posibil pentru majoritatea suferinzilor, exista foarte putine metode de diminuare accentuata a stresului, suficient incat sa poata sa apara o diferenta certa in ciclicitatea crizelor hemoroidale raportate la acest parametru.

Daca pacientul nu este convins de relatia dintre aparitia durerilor intense si a sangerarilor la defecatie si stresul indus de jobul sau, este bine ca medicul curant sa ii traseze un grafic cu evolutia bolii hemoroidale in sine. In cazul in care aceasta este, intr-adevar, provocata de gradul ridicat de stres, legatura este mai mult decat evidenta. Majoritatea persoanelor care sufera de hemoroizi si care au varste cuprinse intre douazeci de ani si cincizeci de ani au joburi cu responsabilitate crescuta, foarte solicitante din punct de vedere intelectual, dar si din punct de vedere fizic. Sunt persoane care nu mananca in mod constant si niciodata la aceleasi ore, care nu dorm mai mult de patru ore pe noapte si care sunt sedentare prin insasi natura profesiei. Din pacate, toate aceste elemente conduc, in mod cert, la o digestie dificila, la o crestere ponderala neasteptata sau la o scadere ponderala grava, dar si la o instabilitate in ciclul somn – veghe, ceea ce nu face decat sa creasca nivelul de stres al pacientului si, prin urmare, sa mareasca frecventa aparitiei crizelor hemoroidale. Solutia este simpla, din punct de vedere medical, dar complicata din punctul de vedere al suferindului: renuntarea la jobul care cauzeaza atatea probleme de sanatate si sociale sau, daca acest lucru este imposibil, renuntarea la efectuarea unui numar foarte mare de ore suplimentare. Este bine de stiut ca majoritatea acestor pacienti vor refuza sa ia in considerare oricare dintre aceste doua variante si ca medicul trebuie sa ofere o a treia varianta pentru ca pacientul sa poata sa elimine o parte din stresul sau obisnuit.

hemoroizii-si-jobul

De obicei, medicul curant indica doua sau trei activitati pe care persoana in cauza le poate efectua pentru a elimina o parte din stresul sau cotidian. Una dintre cele mai populare astfel de activitati este meditatia. Meditatia in sine reprezinta intrarea intr-o stare de calm intens, pe care pacientul poate sa o mentina timp de mai multe zeci de minute si in care este complet lipsit de contact cu lumea exterioara. Fizic, bataile inimii se raresc, tensiunea arteriala scade, temperatura corpului scade pana la o valoare de baza, muschii se relaxeaza, pupilele se dilata, respiratia devine profunda si rara, iar sangele reuseste sa oxigeneze zone din corp la care nu are acces in mod obisnuit. Totusi, pentru a ajunge la o astfel de stare de liniste interioara, suferindul trebuie sa investeasca foarte mult timp in aceasta activitate si trebuie sa gaseasca un profesor adecvat, care sa ii inteleaga nevoile si dorintele. Daca meditatia nu i se potriveste, pacientul poate sa incerce pictura, muzica, teatrul, gatitul sau innotul, activitati care dau, de asemenea, un mare randament atunci cand este vorba de inlaturarea stresului cotidian.

Cum sa tratezi hemoroizii sangeranzi?

Multi din pacientii care sufera de hemoroizi se intreaba cum sa trateze hemoroizii sangeranzi. Desi sangerarile cauzate de hemoroizi nu sunt sângerări fatale, tratarea loc cat mai rapida este importanta, deoarece acestea reprezinta un risc ridicat de infectie. In primul rand trebuie mentionat ca este o idee bună sa apelati la asistență medicală atunci când apar sângerări, deoarece prezenta sângelui în scaun poate indica si alte boli, care sunt mult mai grave decât hemoroizii. Sangerare rectala cauzata de hemoroizi poate provoca rareori probleme grave, cum ar fi anemia, dar poate fi de asemenea un indiciu de boli mai grave, cum ar fi cancerul de colon sau rectal.

sange-hemoroizi

Exista de asemenea medicamente cum ar fi unguente, geluri sau creme care pot fi folosite imediat, dar nu se vor dovedi prea utile, deoarece acest tip de hemoroizi apare de obicei în partea interioară a anusului, unde este greu sa fie aplicate. Creme cu hidrocortizon pot ajuta la evitarea unui tratament chirurgical, pot reduce mâncărimea, umflarea, disconfortul și aparitia hemoroizilor externi. Unele supozitoare poate trata hemoroizii interni, dar uneori durează mai multe săptămâni pentru ca tratamentul să aiva efect.
Chirurgia este o solutie pentru hemoroizii sângeranzi. Un tip de procedura chirurgicala este legarea cu banzi de cauciuc in jurul hemoroizilor, pentru a le tăia alimentarea cu sange. Hemoroizii se vor zbârci și vor cadea în cele din urmă, dar dezavantajul aici este marisca ramasa, restul de piele care se intareste si care poate forma in timp un alt hemoroid. Un alt tip de procedura chirurgicala este reductia tesutului anal, dar acest lucru necesită suturi pentru a opri sângerarea. Operatia cu laser este si ea recomandata in unele cazuri în tratarea hemoroizilor sângeranzi. Cu ajutorul laserului se opreste sangerarea, prin cauterizarea vaselor de sânge din hemoroizi. Acest tip de procedura medicala este mai puțin dureros decât celelalte, și prezinta un risc de infectie mult mai mic.

Foloseste fibrele din alimente impotriva constipatiei si hemoroizilor

Creșterea aportului de fibre alimentare este una dintre cele mai recomandate actiuni pentru prevenirea constipației și hemoroizilor. Fibrele dietetice pot fi găsite în toate alimentele vegetale, inclusiv legume, fructe, nuci, seminte, sau cereale. Acestea pot fi de asemenea găsite în cochilii de crustacee, cum ar fi de exemplu creveții, homarii sau crabii.

Paine neagra - mai multe fibre

Tipuri de fibre

Există două tipuri principale de fibre alimentare: cele care sunt solubile în apă și cele care sunt non-solubile. Fibrele solubile de dizolva usor in colon, fermenteaza si produc gaze. El ajută digestia lenta si ajuta corpul sa absoarba nutrienti din alte alimente. Fibre insolubile pe de altă parte, sunt metabolic inerte si absorb apa de-a lungul sistemului digestiv. Aceasta se adaugă la scaun si ajuta la trecerea mai ușora prin intestine. Cele mai multe alimente vegetale contin atat fibre solubile si insolubile. Printre alimentele cu un nivel ridicat de fibre solubile putem enumera tărâțe de ovăz, ovăz, fasole uscata, tarate de orez, fructe citrice, orz, cartofi, mazăre, căpșuni sau mere. Alimentele care au un nivel ridicat de fibre insolubile includ cereale integrale, tarate de grau, seminte, cereale, precum și coaja celor mai multe legume și fructe. De aceea este recomandat sa mancati fructe si legume complete, cu tot cu coaja.
Alimente bogate in fibre

Cel mai bun tip de fibre pentru prevenirea  constipației și implicit a hemoroizilor sunt  fibrele non-solubile, gasite în special in cereale integrale, tărâțe de grâu, etc. Aceste tipuri de alimente rețin apa în cadrul structurilor lor celulare, adăugându-se la scaun, „lubrifiindu-l” intr-un fel. Tărâțele de grâu sunt cunoscute a fi un laxativ natural foarte eficient. Consumul de fructe citrice, legume și leguminoase precum linte si fasole este important pentru stimularea creșterii florei colonului, a cantitatii de bacterii bune. Flora colonului promoveaza un intestin sanatos, care ușureaza procesul de digestie. Prune uscate sunt de asemenea laxative populare naturale bogate in fibre, atât solubile și insolubile. În plus, ele sunt bogate in antioxidanti care ajuta la stimularea sistemului imunitar la prevenirea bolilor. Trei prune uscate contin 3.9 grame de fibre, în timp ce o ceasca de prune fără sâmburi nefierți conține aproximativ 12 de grame de fibre. Deși bogate în fibre, fructele cu coajă lemnoasă nu sunt recomandate pentru cei care suferă de hemoroizi deoarece acestea pot agrava boala chiar mai mult.

Suma recomandată de fibre zilnic

Conform Asociatiei Americane de Alimentatie, un american mananca in medie 11 de grame de fibre pe zi, ceea ce este mult mai puțin decât valoarea recomandată. În general, femeile ar trebui sa manance aproximativ 21 – 25 de grame de fibre pe zi, in timp ce barbatii ar trebui sa manance aproximativ 30 – 38 de grame de fibre pe zi. Pe de altă parte, aportul de fibre exagerat poate provoca crampe stomacale sau gaze. Introducerea mai multor fibre in alimentatie ar trebui să fie facuta treptat, în funcție de confortul personal.

Hemoroizi – informatii generale

Atunci cand se vorbeste despre informatiile generale care pot fi oferite in legatura cu orice tip de boala de catre un specialist in domeniul medical unei persoane interesate, exista cateva lucruri care trebuiesc neaparat mentionate: o definitie corecta si completa a afectiunii, cauzele bolii, simptomele pe care le prezinta pacientul, precum si metode de tratament, durata recuperarii si daca exista sau nu sanse ca boala sa se vindece in intregime, fara sechele fizice sau psihice. In cazul bolii hemoroidale, toate aceste intrebari au raspunsuri clare, usor de inteles de catre o paleta foarte larga de pacienti.

Prin urmare, definitia hemoroizilor, prezenta in toate manualele de medicina din intreaga lume, este urmatoarea: boala hemoroidala este o afectiune a sistemului digestiv inferior si a sistemului vascular. Este foarte simplu de observat ca hemoroizii sunt o problema de sanatate duala. Intrebarea care se naste in urma acestei definiri a boli este una evidenta: sistemul digestiv conduce la aparitia hemoroizilor si, astfel, la afectarea sistemului vascular sau procesul se desfasoara in sens invers? Raspunsul nu este clar, desi cercetatorii studiaza boala hemoroidala de mai bine de cinci decenii. O mare parte dintre specialisti sustin ca hemoroizii sunt, in esenta, o problema a sistemului digestiv inferior, manifestata pur intamplator la nivel vascular. Totusi, chiar si aceasta majoritate coplesitoare recunoaste ca trebuie sa existe si o anumita predispozitie genetica a pacientului respectiv pentru afectiuni vasculare, predispozitie care sa permita inflamarea excesiva a venelor din interiorul peretelui muscular al canalului rectal, generand astfel aparitia hemoroizilor inflamati.

complicatii-hemoroizi

Prima problema in cazul bolii hemoroidale apare atunci cand medicul doreste sa explice pacientului care sunt cauzele acestei afectiuni. De cele mai multe ori, se considera ca o data cu indepartarea cauzei unei anumite boli, aceasta dispare intr-o perioada de timp bine determinata. Acest lucru nu este neaparat adevarat in legatura cu hemoroizii dintr-un singur motiv: oamenii de stiinta nu au putut determina care sunt cauzele aparitiei inflamatiilor venelor anorectale. Exista cateva cauze presupuse a fi adevarate si acceptate de majoritatea lumii medicale internationale drept cele reale, dar nu s-a putut obtine o corelare de tipul „cauza – efect”, cel putin pana in momentul de fata. Astfel, cele mai comune cauze ale bolii hemoroidale sunt: constipatia cronica, sarcina, interventiile chirurgicale in zona abdomenului inferior, modificarea brusca a alimentatiei, stresul, activitatea fizica intensa si sedentarismul. Dintre toate acestea, pacientii cer informatii suplimentare in cazul sarcinii si a activitatii fizice intense. Aproape toate femeile insarcinate in ultimul trimestru vor suferi de o inflamatie a venelor anorectale, iar motivul este cel evident: uterul a ajuns la dimensiunile lui maxime, greutatea fatului si a lichidului amniotic este ridicata, exercitand o presiune impresionanta asupra tractului digestiv inferior. Practic, datorita acestei probleme fizice, peristaltismul intestinal se reduce foarte mult si se instaleaza constipatia cronica. Activitatea fizica intensa poate sa conduca la afectiuni inflamatorii, ceea ce elibereaza in sange factori chimici proinflamatorii, care pot sa cauzeze o serie de reactii fiziologice neasteptate, printre care se numara si aparitia hemoroizilor.

Simptomele cele mai comune ale hemoroizilor sunt: constipatia cronica, durerea la defecatie, sangerarea, iritatia si pruritul. Trebuie observat urmatorul aspect: constipatia cronica poate fi considerata si cauza a hemoroizilor, dar si simptom al acestora. Durerea pe care o resimte un pacient in momentul defecatiei poate sa cauzeze un blocaj psihologic, care impiedica suferindul sa mai declanseze actul defecatiei in sine, conducand la aparitia constipatiei cronice. Sangerarea este cel mai rar simptom si momentul in care apare este, de cele mai multe ori, hotarator pentru un pacient. Daca pana atunci, suferindul poate sa ignore durerea si constipatia, aparitia sangelui in fecale indica o afectiune serioasa, care trebuie tratata. Totusi, este bine de stiut ca singurul lucru pe care il indica sangele in fecale este pozitia anatomica unde exista o fisura a unui vas de sange pe traiectul digestiv. Astfel, daca sangele este rosu inchis, el a fost digerat si, prin urmare, exista o hemoragie digestiva superioara, ceea ce reprezinta o urgenta chirurgicala. Daca sangele este rosu aprins, hemoragia in cauza este minora si este generata, de obicei, de fisurarea unei vene anorectale inflamate.

Remisia hemoroizilor

Tratamentele antihemoroidale sunt cunoscute pentru faptul ca nu produc vindecarea hemoroizilor, ci doar o remisie a acestora. Practic, terapia impotriva hemoroizilor este doar simptomatica, fiind utilizata pentru a ameliora manifestarile fizice ale inflamatiilor venelor anorectale. Astfel, se asigura o remisie completa a principalelor simptome pe care le prezinta pacientii diagnosticati cu boala hemoroidala: sangerari profunde, dureri ascutite si permanente, prurit anal si perianal, precum si iritatii locale. Pentru a intelege motivul pentru care se discuta de o remisie a  bolii hemoroidale si, sub nici o forma, de o vindecare a acestei afectiuni, trebuie sa cunoastem cateva aspecte esentiale in legatura cu fiziopatologia hemoroidala. In primul rand, definitia hemoroizilor este relativ simpla si considerata standard in intreaga lume medicala: hemoroizii sunt inflamatii ale venelor anorectale. In mod evident, exista metode care sa amelioreze inflamatia, dar si metode care sa trateze cauzele din spatele unei inflamatii. Problema in cazul hemoroizilor este una cu totul neasteptata: in momentul de fata, cauza reala a bolii hemoroidale ramane unul dintre cele mai cercetate mistere medicale. Prin urmare, daca nu se poate inlatura cauza in mod definitiv, tratamentul, sub orice forma ar veni el, medicamentos sau chirurgical, conduce doar la o remisie a bolii si nu la vindecarea ei.

Principalii pasi care asigura o remisie pe termen lung a bolii hemoroidale sunt urmatorii:

  • Cunoasterea propriului organism: primul diagnostic se pune intotdeauna de propriul corp. Organismul pacientului resimte primele schimbari in functionarea oricaruia dintre sistemele sale si trimite semnale constante si concrete sistemului nervos central, care ia masurile necesare. Daca persoana in cauza isi cunoaste in profunzime propria functionare interna, ii va fi foarte usor sa detecteze o modificare in tranzitul digestiv. In cazul hemoroizilor, modificarea consta in micsorarea numarului de scaune in mod dramatic, pana la lipsa completa a eliminarii bolului fecal timp de cinci zile. Practic, suferindul observa ca sufera de o constipatie intensa, care nu poate fi ameliorata prin metodele clasice si necesita o interventie medicala.
  • Obtinerea unui diagnostic: trebuie mentionat din primul moment ca diagnosticul trebuie sa fie si corect si complet. Medicul trebuie sa puna intrebarile potrivite, iar pacientul trebuie sa fie perfect sincer. In cazul bolnavilor diagnosticati cu hemoroizi, tratamentul initial poate sa reprezinte un soc pentru foarte multi dintre ei: schimbarea stilului de viata. S-a constatat ca incidenta hemoroizilor este mult mai mare in cazul pacientilor care au un stil de viata incarcat, care au o dieta necorespunzatoare si care sunt supraponderali. Astfel, prescriptia initiala contine doar o recomandare dietetica, care trebuie urmata cel putin sase luni de la initierea tratamentului, si o serie de exercitii fizice, care sa asigure un peristaltism intestinal adecvat, pentru a combate aparitia unui nou puseu de constipatie.
  • Respectarea indicatiilor medicului: reprezinta cel mai important pas in obtinerea mult doritei remisii a bolii hemoroidale. De cele mai multe ori, tratamentul antihemoroidal isi face efectul in cateva zile, iar simptomele dispar in intregime in cateva saptamani. Majoritatea pacientilor opresc tratamentul in momentul in care dispar simptomele, fara a fi sfatuiti astfel de catre un medic si, de obicei, impotriva indicatiilor acestuia, indicatii care specifica foarte clar ca durata tratamentului cronic antihemoroidal este de minim sase luni. Daca persoana in cauza a incetat sa foloseasca medicamentele, ceaiurile sau plasturii recomandati inainte de cele sase luni, exista sanse foarte mari ca remisia hemoroizilor sa fie de foarte scurta durata. Pentru o criza grava de hemoroizi, la intreruperea prematura a terapiei, recidiva se face in cateva zile si incepe cu mici dureri in partea de jos a abdomenului, apoi cu dureri ascutite de intensitate scazuta in momentul defecatiei, pentru ca, in final, pacientul sa prezinte sangerari si dureri foarte puternice. O noua etapa de tratament va avea succesul scontat, va ameliora pana la disparitie simptomele, dar procesul in sine va dura mai mult, iar efectul terapeutic va disparea mai repede, daca pacientul nu respecta, din nou, indicatiile medicului curant.

Medicamentul Hemorzon pentru hemoroizi

In schema de tratament a bolii hemoroidale sunt inclusi, de cele mai multe ori, si corticosteroizii, sub diverse forme. Cel mai folosit medicament care contine aceste substante este Hemorzon. Este bine cunoscut faptul ca medicamentul Hemorzon se gaseste pe piata farmaceutica sub trei forme: unguent cu concentratie normala de corticosteroizi, unguent cu concetratie ridicata de corticosteroizi si supozitoare. In mod evident, fiecare dintre cele trei forme se utilizeaza intr-o anumita parte din ciclul bolii hemoroidale. Astfel, unguentul Hemorzon cu concentratie normala de hemoroizi este indicat in tratamentul hemoroizilor usor inflamati, care cauzeaza o durere de intensitate scazuta, dar permanenta, cu mici sangerari in momentul in care pacientul trece prin procesul defecatiei. De obicei, sangerarile nu sunt vizibile cu ochiul liber in aceasta etapa. Concentratia ridicata de corticosteroizi din unguentul Hemorzon corespunzator este utilizata de catre un pacient care se afla in plina criza hemoroidala, caruia ii este necesara o solutie rapida si eficienta, care sa ii amelioreze durerea si sa ii opreasca sangerarea. Supozitoarele cu corticosteroizi apar doar in schema de tratament care se aplica unui pacient ce sufera doar ocazional de hemoroizi si care are nevoie doar de un tratament de intretinere, deoarece sunt de dimensiuni mari si pot cauza dureri intense unei persoane care are venele anorectale inflamate.

In legatura cu principala substanta activa din medicamentul Hemorzon se pot spune multe, evidentiindu-se atat aspectele pozitive, cat si cele negative ale corticosteroizilor. In general, se prefera utilizarea acestei clase de substante in tratamentul oricaror boli inflamatorii care nu sunt generate de un defect la nivelul sistemului imunitar. Evident, boala hemoroidala se incadreaza in aceasta categorie. Rolul primar al hidrocortizonului este de a produce o scadere a inflamatiei superficiale a locului afectat si de a asigura lipsa unui raspuns a sistemului imunitar al organismului respectiv, ceea ce ajuta la blocarea aparitiei unei noi inflamatii dupa ce efectul imediat al medicamentului dispare. Din pacate, aici apare si problema corticosteroizilor: ei suprima sistemului imunitar. Daca sunt folositi la scara mica si pe perioade scurte de timp, acest lucru nu este neaparat o problema. Totusi, pentru a evita orice fel de reactie secundara nedorita, este bine ca medicamentul Hemorzon sa nu fie administrat persoanelor care sufera de leziuni locale tuberculoase, sifilitice sau virotice, femeilor in primele trei luni de sarcina, copiilor sub doisprezece ani si persoanelor peste varsta de saptezeci si cinci de ani. De asemenea, este bine de stiut ca hidrocortizonul este o substanta care se afla pe lista de substante dopante si este, prin urmare, complet interzisa sportivilor de performanta care se afla in mijlocul unei competitii sportive sau cu cateva zile inainte de orice fel de intrecere sportiva.

Medicamentul Hemorzon mai contine inca doua substante active: tetraciclina si lidocaina. Rolul lor este acela de a complementa si de a completa efectele hidrocortizonului. Astfel, tetraciclina este un antibiotic cu spectru larg, folosit, in mare parte, pentru a asigura sterilitatea canalului rectal. Totodata, datorita functionarii scazute a sistemului imunitar in zona afectata din cauza efectelor secundare ale hidrocortizonului, tetraciclina combate rapid si eficient orice infectie care ar putea apare. Este indicat ca pacientul, pe parcursul tratamentului cu tetraciclina in orice forma, sa nu consume produse lactate si alimente naturale ce contin potasiu. Mai mult, este bine ca pacientul sa nu se afle sub tratament cu antibiotice orale si injectabile sau cu medicamente antidiabetice. De asemenea, orice medicament care contine tetraciclina este contraindicat copiilor care nu au schimbat dentitia primara si femeilor insarcinate. Lidocaina este un un anestezic local, cu putere mica spre medie de ameliorare a durerii, depinzand de cantitatea de substanta introdusa in medicament, dar si de raportul dintre lidocaina si celelalte doua substante active. Este bine de stiut ca lidocaina poate provoca reactii alergice puternice, care devin si mai grave daca se petrec intr-un spatiu inchis, cum este canalul rectal. Pentru a se asigura ca nu este alergic la lidocaina, pacientul trebuie sa efectueze un test de alergii inainte de aplicarea medicamentului Hemorzon.