Polipii Colonici

Una din bolile sistemului digestiv inferior care nu prezinta nici un fel de simptome in fazele initiale sunt polipii colonici. Practic, ei sunt excrescente ce se dezvolta nu doar la nivelul colonului, asa cum le spune numele, ci chiar la nivelul rectului superior si inferior, putand fi confundati cu hemoroizi subdezvoltati la un examen superficial. In general, cuvantul “excrescente” poate conduce la ideea de tumoare maligna, dar in cazul polipilor colonici, nimic nu poate fi mai departe de adevar. Ei sunt, in majoritatea cazurilor, niste formatiuni benigne. Totusi, exista posibilitatea ca aceste excrescente sa fie markeri tumorali.

Cum se poate face diferenta intre polipii colonici maligni si cei benigni? In primul rand, ei ar trebui descoperiti. De obicei, examenul proctologic este unul pe care pacientii nu il asteapta cu interes si pe care il ignora pana in momentul in care devine mai mult decat necesar. Totusi, daca se face o investigatie de acest gen, fie ea o clasica colonoscopie sau mai moderna sigmoidscopie cu tub flexibil, polipii sunt greu de confundat cu tesutul inconjurator. Apar ca o forma bine definita, de obicei cilindrica, de dimensiuni mici. Daca sunt observati la acest examen, ei pot fi eliminati in aceiasi sedinta sau intr-o sedinta ulterioara, dar nu foarte indepartata. Tesutul excizat trebuie supus unei biopsii, chiar daca medicul considera ca polipul nu prezinta nici un semn de malignizare. Dupa cum am mai mentionat, sansele ca polipii colonici sa fie maligni sunt foarte mici, dar nu trebuie ratata sansa unui diagnostic de cancer in faza incipienta.

Procesul de eliminare al polipilor colonici este unul chirurgical. Prin urmare, pacientul trebuie informat in legatura cu riscurile operatiei, desi ele nu sunt semnificative:

  • Anestezia locala sau totala: in majoritatea cazurilor, pacientul alege sa fie anesteziat local. Inainte de a-l anestezia, medicul trebuie sa faca un test de alergie la substanta anestezica: se injecteaza o cantitate foarte mica de anestezic sub pielea pacientului, se asteapta timp de zece minute si se observa reactia. Daca pielea ramane nemodificata, atat ca si culoare, cat ca si textura, procedeul poate continua. Evident, anestezia generala se aplica doar in cazul pacientilor cu varste fragede, care nu pot fi operati cu ajutorul anesteziei locale.
  • Perforatie de colon: procedeul chirurgical de excizare a polipilor nu este unul extrem de precis deoarece formatiunile in sine pot avea foarte multe forme si pot fi mult mai mari decat partea care se vede la suprafata mucoasei colonului sau a canalului rectal. Prin urmare, medicul poate perfora colonul, cauzand sangerari interne masive. Totusi, aceasta complicatie a interventiei chirurgicale nu apare intr-un numar semnificativ de cazuri, conducand la ideea ca este o exceptie de la regula, si nu o regula in sine.
  • Sangerari: de obicei, sangerarea este cauzata de taierea polipului si se opreste in cateva zeci de minute. Daca ea persista, este cazul ca medicul sa investigheze din nou locul operatiei. Exista posibilitatea ca rana sa nu se fi inchis in mod corespunzator, dar si ca medicul sa fi atins o vena anorectala atunci cand a efectuat excizarea formatiunii. Inchiderea ranii poate fi grabita prin cauterizarea ei, iar vena anorectala fisurata poate fi legata cu o banda elastica, la fel ca si in cazul tratarii unui hemoroid sangerand.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *