In mod surprinzator, hemoroizii sunt o boala care rareori raspunde satisfacator la un tratament medicamentos. Practic, tratamentul medicamentos al hemoroizilor se limiteaza la cateva categorii de substante, care pot fi considerate a fi inlocuitori de sinteza sau de semisinteza ai unor produsi naturali. Totusi, efectul substantelor naturale, prezente in diverse produse vegetale, este de pana la douazeci de ori mai intens decat cel al derivatilor de sinteza.

Prima si, de fapt, cea mai importanta categorie de substante chimice ce fac parte din tratamentul medicamentos al hemoroizilor este cea a analgezicelor locale. De obicei, aceste analgezice locale, de tipul lidocainei sau bupivacainei, actioneaza printr-un mecanism complet diferit de cele naturale. Astfel, acesti derivati de sinteza al cocainei sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a impiedica depolarizarea membranelor celulare de la nivelul locului dureros. Daca membranele nu se depolarizeaza, stimulul dureros nu se transmite, iar creierul nu inregistreaza durerea. Atat lidocaina, cat si bupivacaina, sunt medicamente foarte hidrofile, care nu pot fi incorporate cu succes in unguente cu baze uleioase. Totusi, in ultimii ani, au fost dezvoltate hidrogelurile, forme farmaceutice moderne care permit incorporarea substantelor hidrofile intr-un fel de unguente. In principal, in tratamentul hemoroizilor se folosesc hidrogelurile cu lidocaina in concentratie de 0.1%, pentru tratament de lunga durata si in concentratie de 2% pentru tratament in criza hemoroidala, cand durerea este foarte intensa. Este bine de stiut si medicul curant sau farmacistul trebuie sa mentioneze pacientului urmatorul lucru: tratamentul cu lidocaina nu trebuie sa dureze mai mult de 14 zile consecutiv, crema fiind aplicata de cel mult trei ori pe zi. Dupa cele 14 zile, se face o pauza de tratament de cel putin 5 zile, pentru a permite receptorilor durerii de la nivelul dermului sa isi revina.

Antiinflamatoarele de sinteza, pe de alta parte, functioneaza mult mai eficient decat cele naturale, deoarece sunt mult mai concentrate. Unul dintre cele mai utilizate antiinflamatoare este hialuronidaza, o enzima ce se gaseste, in mod natural, in tesutul conjuctiv al mamiferelor. De fapt, medicatia care contine hialuronidaza este considerata a fi de semisinteza, de vreme ce enzima in sine trebuie extrasa dintr-un organism animal, neputand fi sintetizata in laborator. In general, in aceste antiiflamatoare se gasesc si diverse alte substante auxiliare, menite sa imbunatateasca absorbtia hialuronidazei. Ceea ce nu se gaseste, cu siguranta, este un analgezic local. Antiinflamatoarele enzimatice si analgezicele locale derivate din cocaina nu sunt compatibile chimic si, prin urmare, nu se vor combina sub nici o forma, deoarece se dezactiveaza una pe cealalta. Tratamentul in sine ofera pacientului posibilitatea de a le utiliza pe amandoua, in acelasi timp, dar nu in aceiasi formulare farmaceutica. Practic, pacientul trebuie sa isi administreze analgezicul intai, apoi, numai dupa ce acesta s-a absorbit in intregime, poate sa isi administreze crema antiinflamatoare.

Asociate celor doua tipuri de medicamente descrise mai sus sunt si cicatrizantele. Rolul lor este simplu: dupa ce a scazut intensitatea durerii si locul afectat si-a pierdut din inflamatie, cicatrizantele vor inchide fisurile venelor anorectale, fisuri care sunt, de fapt, cele care cauzeaza durerea si inflamatia. Cicatrizantele nu trebuiesc utilizate inainte ca inflamatia sa se retraga, pentru ca exista riscul formarii de cheaguri foarte dense si extrem de periculoase daca acestea intra in contact direct cu zona inflamata.

Printre cele mai cunoscute creme/medicamente de hemoroizi pe plan mondial enumerăm Preparation H, Mayinglong unguent chinezesc, Anusol și multe altele.